Hârlaul a avut un rol deosebit în zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce îl atestă documentele și evenimentele legate de acest frumos și străvechi plai românesc. Aici se află încă de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Mușat, mama domnitorului Petru I. Musat; aceasta este prima atestare documentara a Hârlăului. Importanța sa a crescut mult în vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar șase ani mai târziu, în 1492, îi adaugă o adevarată bijuterie arhitectonica – Biserica Sf. Gheorghe – primul monument cu un fastuos decor pictat în exterior pe vremea lui Petru Rareș. La 12 iulie 1499, Ștefan încheie tratate de pace cu polonii și le semnează, alaturi de regele Ioan Albert, la Hârlău, ceea ce dovedește atât consacrarea victoriilor pe câmpurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cât și dezvoltarea deosebita a târgului în acea perioada. Ilustrul fiu al lui Ștefan, Petru Rareș, este proclamat domn de Hârlau de către Sfatul Țării Moldovei. În timpul domniei lui Radu Mihnea, Hârlăul devine chiar oraș reședință domnească, aici găsindu-și sfârșitul, în ianuarie 1626, însuși domnitorul. Hârlăul are o istorie zbuciumată, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tătari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. De asemenea, el a fost și centrul unor răscoale și miscări țărănești, cum au fost cele din 1831, 1907.

În anul 1950, urmare a copierii modelului sovietic de administrație, Hârlăul devine reședința unui raion cu 18 comune din cadrul regiunii Iași, dar pierde statutul de oraș, recăpâtându-l în anul 1968, când noua împarțire administrativ-teritorială, mai apropiată de tradiții, îl arondează la județul Iași. Dezvoltarea economica a orașului a permis realizarea sau păstrarea unor obiective de interes turistic. Astfel, printre obiectivele turistice situate pe raza orașului Hârlău sau în împrejurimile sale se pot enumera cele care se leagă în primul rând de prezența marilor voievozi ai Moldovei pe aceste meleaguri. Biserica Sf. Dumitru ctitorită de Petru Rareș în anul 1542, reprezintă prin îmbinarea armonică a stilului bizantin cu cel gotic un alt punct de atracție turistică a localității. Muzeul de istorie și etnografie, adăpostit de Casa descendenților logofatului Tăutu, marchează principalele monumente din istoria țării și păstrează piese și obiecte de patrimoniu descoperite în anul 1600. În împrejurimile Hârlăului pot fi admirate cetatea geto-dacica de la Catalina-Cotnari (vezi Cotnari), ruinele Castelului de la Ceplenita apartinind cronicarului Grigore Ureche, Schitul Lacuri și Schitul Balș, din comuna Deleni și multe, multe alte obiective interesante

Orasul Hârlău este situat în nord-estul țării, la întretăierea paralelei de 47°26′ latitudine nordică cu meridianul de 26°54′ longitudine estică. Începând din anul 1968, Hârlăul face parte din judetul Iasi, ocupând în cadrul acestuia o poziþie nord-vestică. Orasul este asezat în aria de contact a Podisului Sucevei (sectorul mai înal cunoscut sub numle de Masivul Dealul Mare-Hârlău) cu Câmpia Moldovei.

Vatra orașului s-a dezvoltat în partea de nord a Depresiunii Hârlău, pe cursul superior al Bahluiului, în amonte de confluenta pârâului Nicolina. Dealurile din jur (Dealul Pietrosu-205m, dealul Foisor-320m, dealul Pietrăria-380m, dealul Viilor-186m, dealul lui Vodă-313m, dealul Basaraba-421m, dealul Sângeap-408m) conferă oraºului Hârlău valente strategice.

Teritoriul administrativ al orașului se învecineaza la N cu comuna Deleni, la S si SE cu comuna Scobinti, iar la V cu comuna Siretel.

Suprafața administrativă a orașului este de 3511 ha din care 525ha intravilan.

Orasul este strabatut de DE 58, fiind la 28km de orasul Tg. Frumos si 48km de Municipiul Botosani.

Orasul Hîrlau este la capatul liniei ferate Podu Iloaiei-Hîrlau. (41km).

Teritoriul orașului Hârlău este străbătut de râul Bahlui. În amonte este contruit un baraj de acumulare, lacul constituind una dintre sursele de alimentare cu apă potabilă a orașului.

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Hârlău se ridică la 10.349 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 10.905 locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români (76,66%), cu o minoritate de romi (8,49%), iar pentru 14,8% nu se cunoaște apartenența etnică.

Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,88%), cu o minoritate de penticostali (1,12%), iar pentru 15,2% nu se cunoaște apartenența confesională.

• O școală generală: Școala Generală „Petru Rareș” Hârlău cu structura Școala Generală Pârcovaci
• Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare”
• Liceul Tehnologic
• 1 grădiniță
• Judecatorie
• Parchet
• Trezorerie
• Administrația finanțelor publice
• Primărieiria orasului
• Spitalul Orășenesc
• Policlinica cu cabinete medicale individuale sector public și privat
• Dispensar sătesc Pârcovaci
• Centrul de Ingrijire și Asistență Hârlău
• Centre de asistenta sociala:4: Centru de Zi pentru Bătrâni, Centrul de Reinserție Socială (CRIS), Centrul REVIS , Centrul de tip HOSPICE